Iti place sa te uiti la filme, te scot din ale tale si te vezi acolo, alaturi de personajele tale preferate. Esti parte din poveste.
… Esti plin de calitati, vezi valoarea in ceilalti, sari in ajutor, oferi fara sa te gandesti la castig…
… Te confrunti cu provocari, dar le dai de cap cumva, doar urmand calea aceea spinoasa, drumul cu gropi, punandu-te de-a latul celor care vor sa te constranga, sa te limiteze, sa te faca sa fii altcineva decat esti…
Mereu iesi la liman. Nu-i asa?
… dar se termina filmul. 🙁 Si revii la viata ta obisnuita, la durerile tale, la caderile tale, iti certi copilul, iti indepartezi sotul/sotia, iti critici prietenii, arunci vina in stanga si-n dreapta pentru ceea ce nu-ti iese tie…
Te intrebi oare de ce viata ta este altfel decat in filme?
De ce lumea ta nu este atat de plina de neprevazut, care sa iti aduca implinire?
De ce cazi obosit, nu gasesti nici un sens sau, si mai rau, ai incetat sa il mai cauti?
Opreste-te o clipa si fa o paralela intre cum esti tu si cum este personajul tau preferat.
Daca nu stiai, iti spun acum (si poti verifica singur) ca atragi in viata ta oameni si situatii pe masura felului in care te vezi tu pe tine.
Pe masura curajului cu care iti traiesti zilele, a acceptarii lucrurilor pe care nu le poti controla (… si ce poti controla de fapt? 🙂), a nivelului de daruire si de lasare de sine, de desprindere de ce este material in lumea asta.
Poate nu-ti place cum suna.
Tine minte ca orice iesire din zona aia calduta, pe care o ai sub control, careia ii cunosti toate dedesubturile (si aici ma refer la orice cunosti, parinti, partener, copii, conjuncturi, prieteni etc.), se lasa cu apasare de butoane, adica cu batai de cap, de inima, cu nervi, cu lupta, cu tinere cu dintii, cu critici si judecati si toate cele aferente.
Te simti ca atunci cand esti vulnerabil, dezgolit, fara masca, de capul tau. Doar tu si cu tine.
Na, ce te faci in situatia asta?
Te lasi cu incredere sa cazi, sa descoperi ce-ti ofera viata, fara plasa de siguranta?… asa ca personajul tau favorit din film?
Ai vazut ca el castiga de fiecare data.
Si nu, nu e doar un film. De fapt, asa functioneaza viata.
Chit ca esti tu de acord sau nu. Chit ca aprobi tu sau nu acest mers al vietii.
Ai observat, presupun, ca atunci cand te opui mersului vietii, iti da una peste bot de nu te vezi. A, sa vorbim un pic despre care este legatura intre a te opune mersului vietii si a ramane blocat intr-o viata fara sens. Ca-s doua lucruri care inseamna acelasi lucru.
Te opui vietii tocmai cand nu o lasi sa curga asa cum iti vine in fata. Te opui vietii cand vrei sa ramana totul neschimbat, cand nu aduci nimic nou si frumos, cand te multumesti cu ceva care nu-ti aduce bucurie, armonie, incantare. Te opui vietii cand lasi inertia aia blegoasa sa te cuprinda, in care zilele trec si nu stii de ce esti atat de batran la 30 de ani… Confirmi, nu?
Ia-ti un pic de timp si analizeaza. Cand te-ai opus schimbarii, cand ai dat din picioare si te-ai zvarcolit? Cand te-ai luptat ca lucrurile sa ramana la fel? Cand te-ai aparat de ce iti venea in cale nou?
Ai obtinut in aceste conditii liniste sufleteasca? Ai obtinut mai multa iubire? Te-ai simtit implinit?
Sau te-ai simtit ca atunci cand, desi ai obtinut slujba aia mai buna, banii aia mai multi, barbatul/femeia mai frumos/frumoasa, te-ai bucurat si umflat in pene pentru o scurta bucata de timp si apoi ai revenit la starea initiala?
Ce idee desprinzi de aici? Ard de nerabdare sa imi spui parerea ta, sa imi dezvalui confruntarea ta cu viata.
Daca nu ai claritate vis-a-vis de raspunsul la aceasta intrebare, stabileste o sedinta de coaching cu mine.